{"id":636,"date":"2021-10-26T14:11:05","date_gmt":"2021-10-26T11:11:05","guid":{"rendered":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/?page_id=636"},"modified":"2021-10-28T11:52:06","modified_gmt":"2021-10-28T08:52:06","slug":"ishemicheskaya-bolezn-serdcza","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/kardiologiya\/ishemicheskaya-bolezn-serdcza\/","title":{"rendered":"Ischemie cardiac\u0103"},"content":{"rendered":"<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"636\" class=\"elementor elementor-636\" data-elementor-settings=\"[]\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-section-wrap\">\n\t\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-3dfcf30 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default wd-section-disabled\" data-id=\"3dfcf30\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-9fb94e1\" data-id=\"9fb94e1\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-8a28a5a color-scheme-inherit text-left elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"8a28a5a\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<p class=\" translation-block\"><b> Boala cardiac\u0103 ischemic\u0103 <\/b> (IHD) este o boal\u0103 cauzat\u0103 de alimentarea insuficient\u0103 cu oxigen a inimii din cauza leziunilor arterelor coronare. Boala este principala cauz\u0103 de deces \u00een multe \u021b\u0103ri dezvoltate. Aproape \u00eentotdeauna boala este asociat\u0103 cu ateroscleroza arterelor coronare. Mult mai rar, cauza \u00eengustarii arterelor este spasmul.<br>\n<b> <br>\n<\/b><\/p>\n<p class=\" translation-block\"><b> Boala cardiac\u0103 ischemic\u0103 are multe manifest\u0103ri <\/b>: de la asimptomatic\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte subit\u0103. La aproximativ jum\u0103tate dintre pacien\u021bi, boala se dezvolt\u0103 treptat sub form\u0103 de angin\u0103 pectoral\u0103, iar \u00een rest debuteaz\u0103 cu infarct miocardic. <br>\nMul\u021bi pacien\u021bi nici m\u0103car nu b\u0103nuiesc c\u0103 au o boal\u0103 at\u00e2t de formidabil\u0103 precum boala ischemic\u0103. Angina pectoral\u0103 tipic\u0103 sau \u201eangina pectoral\u0103\u201d este o durere de str\u00e2ngere sau senza\u021bie de str\u00e2ngere, compresie \u00een spatele sternului, care apare \u00een timpul stresului fizic sau emo\u021bional. Durerea este adesea dat\u0103 la g\u00e2t, maxilar, bra\u021b st\u00e2ng, subscapular. Aceste dureri dureaz\u0103 de la 1-2 la 15-20 de minute, dispar dup\u0103 \u00eencetarea \u00eenc\u0103rc\u0103turii sau dup\u0103 administrarea de nitroglicerin\u0103. <br>\nCu toate acestea, un astfel de tablou clinic este observat doar la o treime dintre pacien\u021bi; restul pacien\u021bilor pot avea o senza\u021bie de arsur\u0103, durere doar \u00een locurile de iradiere, de exemplu, \u00een g\u00e2t, maxilar, m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, o senza\u021bie de lips\u0103 de aer. Astfel de atacuri \u201eatipice\u201d nu sunt \u00eentotdeauna evaluate corect nici m\u0103car de c\u0103tre medici, ceea ce complic\u0103 tratamentul \u00een continuare al bolii coronariene \u0219i, uneori, \u00eel face imposibil. Pacien\u021bii \u00een\u0219i\u0219i nu asociaz\u0103 adesea disconfortul din spatele sternului cu bolile de inim\u0103, ci \u00eei consider\u0103 arsuri la stomac, bron\u0219it\u0103 etc., de aceea este at\u00e2t de important s\u0103 consulta\u021bi un cardiolog \u00een timp util. <br>\nUn alt motiv pentru care boala coronarian\u0103 este diagnosticat\u0103 prea t\u00e2rziu este subestimarea valorii electrocardiografiei (ECG). La mai mult de jum\u0103tate dintre pacien\u021bii cu angin\u0103 pectoral\u0103, ECG-urile \u00eenregistrate \u00een afara unui atac r\u0103m\u00e2n normale. Pentru a confirma leg\u0103tura durerii cu ischemia miocardic\u0103, este necesar\u0103 o examinare suplimentar\u0103: teste de stres (test pe band\u0103 de alergare, veloergometrie), monitorizare ECG zilnic\u0103 (Holter). <br>\nStandardul \u201ede aur\u201d pentru diagnosticarea bolii coronariene este angiografia coronarian\u0103 - o examinare cu raze X a arterelor coronare. Cu toate acestea, aceasta este o metod\u0103 de examinare destul de complicat\u0103 \u0219i nesigur\u0103, ale c\u0103rei indica\u021bii ar trebui determinate de un cardiolog cu experien\u021b\u0103. <br>\nEste extrem de important nu numai identificarea anginei pectorale, ci \u0219i determinarea necesit\u0103\u021bii de spitalizare urgent\u0103 a pacientului. \u00cen ciuda faptului c\u0103 boala coronarian\u0103 este o boal\u0103 cronic\u0103, \u00een anumite momente riscul de a dezvolta infarct miocardic \u0219i alte complica\u021bii care pun via\u021ba \u00een pericol cre\u0219te dramatic. Aceast\u0103 situa\u021bie apare atunci c\u00e2nd apare pentru prima dat\u0103 angina pectoral\u0103, crize mai frecvente, cre\u0219terea intensit\u0103\u021bii durerii, sc\u0103derea efectului nitroglicerinei \u0219i apari\u021bia crizelor \u00een repaus. Toate aceste semne, combinate cu conceptul de \u201eangin\u0103 instabil\u0103\u201d, necesit\u0103 spitalizare urgent\u0103 \u00een sec\u021bia de cardiologie intensiv\u0103, deoarece numai terapia intensiv\u0103 va preveni dezvoltarea complica\u021biilor mortale.<\/p>\n<p class=\" translation-block\"><b> Tratamentul bolii coronariene <\/b> ar trebui efectuat \u00eentr-o manier\u0103 cuprinz\u0103toare, \u00een mai multe direc\u021bii:<\/p>\n<ul>\n<li>eliminarea factorilor de risc,<\/li>\n<li>antrenament fizic,<\/li>\n<li>terapie medicamentoas\u0103 cu medicamente de diferite clase.<\/li>\n<\/ul>\n<p class=\" translation-block\">Conform indica\u021biilor, se efectueaz\u0103 <b> terapia non-medicamental\u0103 <\/b>:<\/p>\n<ul>\n<li>angioplastie coronarian\u0103 \u0219i stentare,<\/li>\n<li>sau tratament chirurgical.<\/li>\n<\/ul>\n<p>O condi\u021bie prealabil\u0103 pentru succesul terapiei bolilor coronariene este contactul regulat cu un cardiolog.<\/p>\n<p><strong>Principalii factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare sunt:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>Varsta - barbati peste 45 de ani; femei peste 50 de ani<\/li>\n<li>Nivel crescut de colesterol - peste 5,2 mmol \/ l<\/li>\n<li>Lipoproteine \u200b\u200bcu densitate sc\u0103zut\u0103  \u0219i lipoproteine \u200b\u200bcu densitate mare crescut\u0103<\/li>\n<li>Sedentarismul (sau inactivitatea fizic\u0103)<\/li>\n<li>Fumatul<\/li>\n<li>Consumul excesiv de b\u0103uturi alcoolice<\/li>\n<li>Patologia concomitent\u0103 (\u00een primul r\u00e2nd diabet zaharat, tireotoxicoz\u0103, boli de rinichi, menopauz\u0103 etc.)<\/li>\n<li>Factorul ereditar (un num\u0103r de boli cardiace au o predispozi\u021bie de a fi mo\u0219tenite - de exemplu, hipertensiune arterial\u0103, boal\u0103 coronarian\u0103)<\/li>\n<li>Iar unul dintre cei mai importan\u021bi factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare este stresul.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Cele mai reprezentative boli cardiace cu care se confrunt\u0103 cardiologii practican\u021bi sunt hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i boala coronarian\u0103 (care include forme precum infarctul miocardic \u0219i angina pectoral\u0103).<\/p>\n<p>O aten\u021bie deosebit\u0103 trebuie acordat\u0103 hipertensiunii arteriale. Cardiologii folosesc uneori termenul \u201euciga\u0219 t\u0103cut\u201d pentru a se referi la hipertensiunea arterial\u0103. Hipertensiunea arterial\u0103 a c\u0103p\u0103tat acest nume pentru faptul c\u0103 \u00een lini\u0219te, treptat, timp de mul\u021bi ani, duce la modific\u0103ri ireversibile \u00een corpul uman.<\/p>\n<p><strong>Hipertensiunea arterial\u0103 duce la dezvoltarea urm\u0103toarelor complica\u021bii:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>Accident vascular cerebral (ischemic \u0219i hemoragic)<\/li>\n<li>Angina pectoral\u0103 \u0219i infarctul miocardic<\/li>\n<li>Insuficien\u021b\u0103 renal\u0103 cronic\u0103<\/li>\n<li>Deficien\u021b\u0103 vizual\u0103<\/li>\n<li>Leziune a arterelor extremit\u0103\u021bilor inferioare<\/li>\n<\/ul>\n<p>Conform ultimelor recomand\u0103ri ale Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii din 1999, nivelurile tensiunii arteriale sub 130\/85 mm Hg sunt considerate normale, nivelurile tensiunii arteriale sunt cuprinse \u00eentre 130\/85 \u0219i 140\/90 mm Hg. se refer\u0103 la normal ridicat, iar presiunea este de 140\/90 mm Hg. iar mai sus este considerat\u0103 hipertensiune arterial\u0103.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, \u00een lume, exist\u0103 multe medicamente diferite care scad tensiunea arterial\u0103. Tehnologiile actuale fac posibil\u0103 prescrierea de medicamente antihipertensive o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe zi. Cu toate acestea, \u00een majoritatea cazurilor, tratamentul hipertensiunii arteriale necesit\u0103 utilizarea unui tratament combinat (administrarea \u00een comun a dou\u0103 sau mai multe medicamente). \u0218i \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, este necesar s\u0103 consulta\u021bi un cardiolog - pentru a determina cea mai eficient\u0103 combina\u021bie de medicamente. De asemenea, este necesar\u0103 examinarea clinic\u0103 \u0219i instrumental\u0103 de laborator a pacientului.<\/p>\n<p>Trebuie amintit c\u0103 este mai u\u0219or s\u0103 preveni\u021bi dezvoltarea complica\u021biilor hipertensiunii arteriale, precum \u0219i a altor boli cardiovasculare, dec\u00e2t s\u0103 trata\u021bi ulterior aceste complica\u021bii.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u0418\u0448\u0435\u043c\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u0430\u044f \u0431\u043e\u043b\u0435\u0437\u043d\u044c \u0441\u0435\u0440\u0434\u0446\u0430&nbsp;(\u0418\u0411\u0421) \u2013 \u044d\u0442\u043e \u0437\u0430\u0431\u043e\u043b\u0435\u0432\u0430\u043d\u0438\u0435, \u043e\u0431\u0443\u0441\u043b\u043e\u0432\u043b\u0435\u043d\u043d\u043e\u0435 \u043d\u0435\u0434\u043e\u0441\u0442\u0430\u0442\u043e\u0447\u043d\u044b\u043c \u043f\u043e\u0441\u0442\u0443\u043f\u043b\u0435\u043d\u0438\u0435\u043c \u0432 \u0441\u0435\u0440\u0434\u0446\u0435 \u043a\u0438\u0441\u043b\u043e\u0440\u043e\u0434\u0430 \u0432\u0441\u043b\u0435\u0434\u0441\u0442\u0432\u0438\u0435 \u043f\u043e\u0440\u0430\u0436\u0435\u043d\u0438\u044f \u043a\u043e\u0440\u043e\u043d\u0430\u0440\u043d\u044b\u0445 \u0430\u0440\u0442\u0435\u0440\u0438\u0439. \u0411\u043e\u043b\u0435\u0437\u043d\u044c \u044f\u0432\u043b\u044f\u0435\u0442\u0441\u044f \u0433\u043b\u0430\u0432\u043d\u043e\u0439 \u043f\u0440\u0438\u0447\u0438\u043d\u043e\u0439<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":567,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-636","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/636\/revisions"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/567"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/durlesti.sonoexpert.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}